Totul este Dumnezeu. Si totul exista intr-o ordine perfecta. Nu exista intamplare in univers. Nu este posibil sa existe dezordine, intr-un univers care este intreg si nedivizat.
Acelasi lucru este valabil si in cazul constiintei. Adica, daca un singur element din univers ar fi complet lipsit de constiinta, atunci intregul univers ar fi lipsit de constiinta, si aleatoriu. Orice separare intre constiinta si materie este o iluzie. Sunt unul si acelasi lucru.
Constiinta este doar o forma mai subtila a materiei. Fiecare piatra, mormoloc, stea, cometa, pod si automobil are constiinta. Intrgul univers este alcatuit dintr-o singura tesatura continua si de natura hologrfica. Si totul este constiinta.
Spirit/ego: un experiment grandios
Omul este, se pare, rezultatul unei uniuni holgrafice intre spirit si materie, precusrsorul unei specii care nu va fi definitivata, inca o mie de ani de acum inainte.
Constiinta umana va fuziona in final si va deveni creierul unei singure fiinte planetare, constienta si completa. Spiritul si ego-ul sunt doua fatete ale aceleiasi constiente. Impartind acelasi corp, ele sunt ca lanturile impletite ale ADN-ului. – atat de apropiate, de importante una pentru cealalta.
Corpul este spirit concentrat intr-o forma pe care simturile nu o pot vedea, simti sau mirosi; mintea este spirit intr-o forma care poate fi auzita si inteleasa. Spiritul insusi, in forma pura, nu este niciuna dintre acestea doua si poate fi perceput numai de o intuitie dezvoltata. Spirtul este o expresie directa, dar transcende aceasta lume. Cand obtineti cunoasterea unui singur lucru din univers, castigati o cunoastere limitata; cand ajungeti sa cunoasteti spiritul, deveniri cunoasterea insasi
Accesat cu emisfera dreapta a creierului, spiritul este holistic, creator, curios. Este energia Dumnezeului din interirul fiecarui individ; in spirit suntem toti fragmente ale aceleiasi Surse, Dumnezeu/Creator. Ego-ul este o reflectie a spiritului, diferit doar ca functie. Ca si imaginea dintr-o oglinda, ele nu pot exista unul fara celalalt. Ego-ului ii corespunde emisfera stanga a creierului, care se ocupa cu chestiuni practice; la inceput, nu facea altceva decat sa-i aminteasca spiritului ca trupul are nevoie de apa, hrana, odihna.
Ego-ul a fost creat pentru a supraveghea si mentine planul material si nevoile corpului. Si-a indeplinit acest rol cu succes, pentru o lunga perioada de timp – de fapt, de cand a inceput timpul liniar. Fara el – sau daca spiritul ar fi ramas responsabil in ceea ce priveste corpul si nevoile lui – este posibil ca trupul sa nu fi supravietuit suficient de mult pentru a invata. Spiritul, care nu cunoaste teama si prudenta, ar fi deteriorat sau distrus fara indoiala corpul, prin neglijenta si imprudenta – cum ar fi ceva atat de simplu ca omiterea faptului ca trupul este intrupat, incapabil sa zboare, sa sara de pe cladiri inalte, sau sa conduca pe contrasens, fara a se confrunta cu consecinte dramatice.
Astfel, sarcina ego-ului este aceea de a avea grija de nevoile fizice.. El nu este dusmanul. Are doar o perspectiva limitata asupra a ceea ce se intampla; limitata asupra propriului domeniu material. Si este defensiv cand e vorba de ceea ce stie sau crede, sau crede ca stie Frica este unul dintre instrumentele pe care le foloseste pentru a ne monitoriza si modifica comportamentul. Intr-adevar, corpul fizic al lumii tridimensionale are frica inscrisa in structura ADN-ului. Pe masura ce depasiti teama, declansati modificarea propriului ADN, noua specie umana va avea, cu timpul, un ADN cu o structura dublu elicoidala, cu o singura catena. Cea de-a treia catena se formeaza deja; simtiti efectele acestui proces, chiar cand cititi aceaste randuri. Intre timp, pentru ca trupul sa se dezvolte si sa se integreze complet in lumea materiala, era necesar – cel putin in primele etape ale tranzitiei – sa renuntati la toate amintirile despre originea voastra in spirit. Bineinteles ca nu aveti idee cat de toatala va fi aceasta pierdere de memorie, sau ce efect va avea asupra ego-ului.
Ego-ul, fara nici o amintire in afara propriului domeniu material, a inceput sa creda ca, in loc de supraveghetor, a devenit proprietarul a tot ce exista.
Asta, pana acum. Odata cu binevenita trezire a spiritului in corp, ego-ul este fortat sa renunte la tot ceea ce, in definitiv, nu i-a aprtinut vreodata. Dupa trezirea completa, nasterea noii fiinte planetare, ego-ul si spiritul se vor contopi intr-un singur lucru, cu functii diferite dar complementare. Pana atunci, de fiecare data cand va extindeti intr-un nivel superior de constienta si preluati mai mult spirit, amenintati zona de confort a ego-ului, iar el reactioneza, facandu-va sa va temeti pentru propria viata si sa va ganditi sa evadati din corp. De fapt ego-ul este determinat sa-si sufere propria moarte. Veti simti, intr-adevar, ca si cum sunteti pe punctul de a muri.
Ceea ce este posibil sa nu stiti este ca trezirea a avut deja loc. Ca spirit, traiti pe deplin – cu forta si complet – in momentul treziri chiar acum; eveniment care nu diminueaza ego-ul, ci doar alunga iluziile care-l chinuie, eliberandu-l din lanturile gravitatiei, maniei si fricii. De fapt, Sipritul nu cunoaste frica si, cu siguranta, nu se grabeste sa evadeze din vehiculul pe care l-a ales drept mijloc de expresie.
Sarcina actuala nu este aceea de a elimina, ci de a educa si integra ego-ul in acest moment al trezirii. Acest lucru se realizeaza simuland, pas cu pas, emotie dupa emotie, sentiment dupa sentiment, dintr-o dimensiune in urmatoarea – in cazul planetei Pamant, din dimensiunea a treia, prin cea de-a patra, pana la a cincea – dimensiunea constiinei Christice
Da, urmatoarea dimensiune va parea ca are o expresie fizica, doar ca ea nu va mai fi la fel de densa ca cea pe care o parasiti. Odata aflati acolo si instalati pe deplin, urmatoarea dimensiune va semana destul de mult cu cea anterioara, dar vor exista mai putine limitari si o densitate mai mica. Sarcina ego-ului va fi aceea de a guverna expresia fizica a noii dimesiuni – la fel cu ceea ce a facut si pana acum – dar printr-o colaborare mai stransa si mai constienta cu spiritul.
Bineinteles ca legile se manifesta diferit de la dimensiune la dimensiune, astfel incat sarcina reala a ego-ului va fi oarecum diferita. Voi treceti de la liniar la holografic, de la organizarea timpului si vietii in mod liniar, la a fi holografici, paraleli si simultani. Dar, atata timp cat exista expresie fizica – la un nivel sau la orice nivel – va fi intotdeauna nevoie de un ego care sa o guverneze. Asadar, ego-ului i se cere in prezent sa realizeze sarcini care nu-i sunt familiare, intr-o dimensiune care-i este straina. Cat de dificile pot fi toate astea?
Ca orice situatie noua, este dificil si frustrant la inceput; poate sa va enerveze, poate sa va fie teama ca nu veti reusi sa faceti fata. De aceea exista atat de multa manie, teama si frustrare pe planeta si in viata voastra, acum. Este ca si cand ati fost dreptaci toata viata – si, intr-adevar, ati fost asa multe vieti – si acum, peste noapte, vi se cere sa fiti stangaci. La inceput, nu veti fi in stare nici sa va scrieti numele. Ego-ul trece prin asta acum. Este ca un copil, nerabdator sa faca ce-i cereti si frustrat pentru ca nu stie cum.
Si, ca totul sa fie si mai complet, intrucat sunteti o specie complet noua, care se naste acum, ego-ul nu are niciun model functional drept exemplu; nimeni nu stie exact ce sunteti meniti sa deveniti. Nu exista nici o harta precisa a locului unde trebuie sa ajungeti, pentru ca nimeni nu a ajuns acolo. Voi sunteti harta. Voi sunteti prototipul viu. Nu construiti o baza de date pentru o noua specie, intr-o noua civilizatie, ci voi sunteti baza de date. Experientele dificile ale ego-ului sunt inregistrate in natura voastra emotionala si in corpul de lumina, asa cum sunt stocate datele intr-un computer. Si fiecare informatie este importanta. Fiecare greseala, fiecare corectie, tot ce ati incercat si a functionat sau nu, intra in baza de date: voi
Iar ego-ul trebuie sa invete sa o foloseasca, fara sa-si piarda corpul, sau linistea.
Cartea se gaseste la ... http://www.editura-foryou.ro/
