Îngerii sînt fiinţe de lumină, "spirite pure, inteligente, creatoare, voinţe integrate în Voinţa Divină" (Giuseppe del Ton) ale căror rol principal este de a fi intermediari între Cer şi Pămînt, între Dumnezeu şi om. În realitate, îngerii sînt permanent alături de noi, întotdeauna şi în orice situaţie, îndeplinindu-şi cu multă iubire şi dăruire rolurile de îngeri protectori, de învăţători spirituali.
Cand au fost creaţi îngerii?
Sfînta Scriptură nu prezintă informaţii clare despre momentul în care au fost creaţi îngerii, însă în Cartea Giubileelor există declaraţii care susţin că aceste fiinţe au apărut vesele şi pline de viaţă din prima zi în care Dumnezeu a început să realizeze creaţia întregului Univers.
Îngerii pe care îi întîlnim în Biblie au în primul rînd caracteristici spirituale, dar ei pot să-şi asume şi caracteristici fizice, astfel încît să devină vizibili şi audibili, putînd astfel să dispară şi să apară. Îngerii primordiali sînt entităţi androginale, şi de aceea ei se pot manifesta atît într-o formă feminină, cît şi ca formă masculină, iar acest echilibru perfect al celor două polarităţi le conferă îngerilor calitatea de nemuritori.
Ierarhiile Cereşti
În "Ierarhia celestă" (autorul căreia este considerat Dionisie Aeropagitul ) se spune că membrii ierarhiilor cereşti sînt precum nişte oglinzi transparente "apte să primească raza Luminii Pricipiului Divin, umplîndu-se de splendoarea ei şi răspîndindu-şi la rîndul lor strălucirea către cei care-i urmează din punct de vedere ierarhic. Vorbind despre ierarhia celestă, înţelegem prin aceasta o ordonare sacră, imagine a frumuseţii şi a perfecţiunii Principiului Divin, care are ca supremă funcţie desăvîrşirea propriei sale iluminări şi care tinde să asimileze, atît cît îi este permis la nivelul evolutiv la care se află, propriul său Principiu", devenind astfel, colaboratori ai lui Dumnezeu şi dovedind modul în care cu ajutorul lor, pe cît este cu putinţă, se desăvîrşeşte activitatea divină."
În continuare, Dionisie Aeropagitul ne învaţă că ierarhiile cereşti participă la guvernarea întregii creaţii şi sînt mult mai apropiate de Principiul Divin, reflectînd într-o proporţie mult mai mare voinţa divină decît se produce aceasta în cazul oamenilor; într-adevăr, "Iluminările Principiului Divin se împlinesc mai întîi în ei şi apoi prin ei ni se transmit nouă, oamenilor, revelaţiile superioare."
Ierarhiile cereşti sînt în număr de nouă, la rîndul lor subîmpărţite în trei ordine majore (triade). Numele fiecărei inteligenţe cereşti arată caracteristica divină proprie ei.
1) Prima dintre acestea se află cel mai aproape de Dumnezeu şi cuprinde: Serafimii, Heruvimii şi Tronurile, cei cu "mulţi ochi şi multe aripi".
Dionisie Aeropagitul ne explică numele lor: "Sfîntul nume al Serafimilor semnifică «aceia care ard» sau mai clar spus «aceia care purifică»". "Putere purificatoare de o intensitate asemănătoare cu cea a fulgerului, natură luminoasă si strălucitoare care nu se ocultează şi care nu poate fi stinsă niciodată, luminînd orice obscuritate şi sublimînd tot ceea ce este negativ, aceasta este semnificaţia numelui de Serafim:"
Cel al Heruvimilor semnifică «cunoaşterea plenară» sau «efuziunea înţelepciunii» şi ne revelează puterea lor de a cunoaşte şi contempla Divinitatea , capacitatea de a primi darul de lumină cel mai înalt şi de a contempla demnitatea Principiului Divin în atotputerea sa originară, capacitatea lor de a se umple de înţelepciune şi de a o comunica, fără invidie, celor din ordinul următor propria lor cunoaştere.
Cel al Tronurilor indică "vecinătatea tronului divin, ele fiind deci entităţi foarte înalte care se află în imediata apropiere a lui Dumnezeu şi care primesc în manieră directă şi imediată perfecţiunea şi cunoaşterea divină." Ei transcend, datorită purităţii lor, orice înclinaţi negative.
.
2) A doua triadă este formată din Domnii, Virtuţi (sau Puteri) şi Stăpîniri.
Numele Domniilor arată capacitatea lor de elevare, care niciodată nu este diminuată, fiind liberă de orice compromis; ei nu coboară, nu răspund niciodată unei realităţi dizarmonioase.
Numele Sfintelor Virtuţi semnifică curaj în toate activităţile, un curaj care nu oboseşte niciodată să cumuleze lumina principiului Divin şi care este intens şi ferm orientat spre a-l reflecta pe Dumnezeu în fiinţa lor.
Numele Sfintelor Stăpîniri arată egalitatea în grad cu Domniile şi virtuţile, abilitatea de a acumula daruri divine, puteri supraomeneşti.
Numele Întîietorilor indică un caracter divin suveran şi o putere de comandă, care este în perfectă consonanţă cu puterile suverane; ei, cu ajutorul bunei coordonări a ierarhiilor suverane, exprimă acest principiu ca Principiu ordonator suveran.
Ordinul Arhanghelilor, prin poziţia sa centrală în ierarhie este legată în mod egal atît de sfinţii Întîietori cît şi de Îngeri. Ei primesc pe scară ierarhică lumina Principiului Divin prin intermediul ordinelor primare şi le transmit plini de bunătate Îngerilor, care la rîndul lor, ni le manifestă nouă, ca răspuns la sfintele atitudini ale celor care devin iluminaţi de Divin.
Primul dintre Arhangheli este Mihail , iar numele său exprimă atitudinea spiritelor elevate; "Mica-El" înseamnă într-adevăr "Cine este ca Dumnezeu?". El are şi sarcina de a "înfăţişa sufletele" lui Dumnezeu.
Al doilea Arhanghel este Gabriel , Arhanghel legat mai cu seamă de misterul încarnării Fiului lui Dumnezeu. Numele lui semnifică "puterea mea este Dumnezeu" sau "puterea lui Dumnezeu".
Al treilea Arhanghel se numeşte Rafael , iar numele său semnifică "Dumnezeu vindecă". El ne ajută să ne întărim încrederea în îngeri, nouă, fiilor lui Dumnezeu care avem întotdeauna nevoie de protecţie, îngrijire şi ghidare.
Îngerii posedă caracterul de mesageri şi sînt cei mai apropiaţi de noi; de aceea, mai mult lor decît celorlalţi li se potriveşte numele de îngeri deoarece sarcina lor este aceea de a se ocupa de tot ceea ce este manifestat, şi mai mult, de lucrurile din lumea aceasta.
Arhangheli Ingeri Intaietorii
.
Minunatele calităţi ale Îngerilor
Îngerii pot pătrunde şi cele mai adînci şi ascunse gînduri ale omului; adesea, oamenii ajung să fie răi şi atunci îngerii îl feresc de multe ori pe asemenea om de primejdii, însă dacă toate acestea nu ajută, îl lasă să greşească. După ce va simţi suferinţa, omul va deveni mai înţelept, va renunţa la ignoranţă şi se va îndrepta.
Îngerii respectă mai mult chiar şi o mică scînteie a libertăţii voinţei omeneşti decît toată puterea şi fapta care le-a fost dată de Dumnezeu! Ei nu obligă niciodată pe oameni să facă ceva. De aceea, e necesar ca mai întîi oamenii să dorească să fie ajutaţi iar apoi îngerii vor asculta chemarea şi vor acţiona cu toată forţa lor. Căci, să nu uităm: "Cere şi ţi se va da, bate şi ţi se va deschide"
De asemenea, e bine să ştim că îngerii nu pot face nimic prin propria lor voinţă, ci ei fac totul prin voinţa nesfîrşită şi unică a lui Dumnezeu. Ei sînt pure receptacole ale acestei Voinţe Divine, iar apoi îndeplinesc ce li se cere. Şi ei beneficiază de liberul arbitru, pot face aşa cum doresc, însă ei nu trebuie să uite de sarcina pe care o au de îndeplinit.
Iubirea lor este atît de mare, încît omul nu ar putea să o îndure decît atunci cînd iubirea din inima lui va fi la fel de mare ca iubirea îngerilor. În schimb, omului i-a fost dat să poată îndura profunzimea cea mai adîncă a înţelepciunii îngerilor, aşa cum omul poate suporta lumina unei flăcări, dar nu şi flacăra care dă această lumină.
În ipostaza de învăţători spirituali, ei nu arată totul limpede pentru ca să te determine să te gîndeşti tu însuţi şi să iei hotărîri drepte, să deosebeşti între bine şi rău. Acesta este un mod divin de a învăţa. La momentul potrivit, după ce sufletul omului se va trezi, el va şti spontan şi toate lămuririle necesare. Dacă însă sufletul nu este trezit, nu vom putea înţelege adevărurile mai profunde ale înţelepciunii Cerurilor.
De ce nu îi putem vedea?
În schimb, celor cu inima deschisă, li s-a oferit Graţia de a-i putea auzi. Noi simţim răspunsul la întrebările adresate îngerilor întotdeauna ca un gînd clar şi bine conturat în inimă. Iată ce ne revelează un înger referitor la aceasta: "Ceea ce auzi în inimă, deja îţi aparţine, însă ceea ce auzi în exterior trebuie mai întîi să-ţi însuşeşti prin fapte care să urmeze întocmai cuvintele auzite."
Îngerul păzitor
Fiecărui om i s-a dat la naştere un înger păzitor a cărui menire este să-l ajute pe om să îşi eleveze conştiinţa. Acest înger nu îl abandonează niciodată, oricît de mari ar fi greşelile omului, însă el se îndepărtează de om dacă acesta este cuprins de egoism şi dacă renunţă la credinţa în Dumnezeu şi la iubirea pentru aproapele său. Îngerul păzitor nu împiedică omul să-şi folosească libertatea, chiar dacă acesta înfăptuieşte lucruri rele; cu toate acesta, este în permanenţă alături de el, iluminîndu-l şi inspirîndu-i sentimente bune.
Îngerul păzitor este un dar minunat de la Dumnezeu. Sufletul nostru este simultan foarte mare şi complex, dar foarte fragil pentru a fi lăsat singur în această lume. De aceea, Graţia lui Dumnezeu s-a manifestat asupra noastră şi am primit ca dar acest înger păzitor care s-a îngrijit să ne conducă, să ne ghideze pe parcursul întregii vieţi. Este necesar să învăţăm încă de timpuriu să îl respectăm, să îi cerem ajutorul cu multă smerenie şi să ascultăm într-adevăr sfaturile sale. Dacă ne vom aduce aminte de acea minunată rugăciune pe care am învăţat-o în copilărie, "Înger, îngeraşul meu" şi o vom rosti cu transfigurare în momentele grele şi nu numai, vom fi uimiţi de cît de repede ne poate răspunde prietenul nostru cel mai apropiat, cel mai tainic - îngerul nostru păzitor. Vom fi atunci cuprinşi de o linişte divină, de o pace sufletească adîncă, vom simţi din nou că am ajuns acasă pentru cîteva clipe, că am ajuns din nou pe acel tărîm de care aparţinem de drept.
Sursa: www.artadeatrai.ro
Preluat de la ... http://angelinspir.ro/